Dimanche 28 juin 2009

FILIERA  CULTURALĂ  FRANCEZĂ

 

 

SCRISOARE  DESCHISĂ  CĂTRE  DOMNUL ACHMY  HALLEY, DIRECTORUL  VILLA MARGUERITE  YOURCENAR

 


Stimate Domnule Achmy Halley,


Vă asigur de cele mai sincere gânduri.

La începutul anului în curs, mi-am depus candidatura pentru o rezidenţă literară în anul 2010 la Villa départamentale Marguerite Yourcenar, atrasă fiind de declaraţiile de bună practică profesională şi morală pe care aceasta le promite, cu titlu pur teoretic, pe site-ul său oficial ( http://www.cg59.fr/FrontOffice/UserFiles/File/Villa_Yourcenar/index.html ), din care spicuiesc menţiunea: La Villa Marguerite Yourcenar s’engage à soumettre les candidatures présentées dans les délais à l’appréciation d’un jury d’experts européens issu du monde des lettres. Am înţeles ulterior, totuşi, că aceasta este o simplă aserţiune care dă bine, promiţând democraţie şi meritocraţie până şi acolo unde aceste principii nu există. Studiind, mai departe şi mai bine, schema de prezentare a Conseil Général - Département du Nord, coroborat cu datele reale şi de modus operandi, am înţeles, că, de fapt, soluţiile şi selecţiile de candidaţi pentru rezidenţele literare la Villa Yourcenar, le fac cu prioritate oamenii de legătură din Consiliul Judeţean Suceava şi Departamentul de Nord, iară nu juriile promise de experţi europeni din lumea literară bună. Funcţionarii de legătură dintre consiliile departamentale nu reprezintă, după câte ştim, decât pioni din administraţia publică, nicidecum elite literare şi nici repere culturale. În această situaţie, am putut înţelege şi de ce domnia voastră aţi putut prefera paradoxul următor : aţi admis anul trecut (ce juriu a decis, şi în acest caz ? căci nu a existat un comunicat public) candidatura pe 2009 a unei persoane din Suceava care aparţinea, la vremea aceea, sferei de influenţă agresivă legată de fief-ul interdepartamental româno-francez puternic politizat PSD+PNL şi practicând un exerciţiu de politizare prin asalt a culturii, de partea română (prin similitudine, evident, orice altă coloratură politică de imixtiune exercitată în detrimentul valorii reale şi al competitivităţii ar fi fost odioasă). Invitaţia pentru 2009 a fost, astfel, nu produsul selecţiei operate după criterii valorice literare şi intelectuale, ci după influenţe predominant politice. În tot acest timp, dosarul meu literar – care este nu numai al unui scriitor şi intelectual european, ci şi al unei personalităţi francofone europene cunoscute – a fost, recent, respins. Ca background, activitatea mea profesională, desfăşurată pe durata de ani de zile, radiind şi în cadrul unor programe europene din domeniul francofoniei (între care coordonarea unor ediţii naţionale şi din Bucovina, 2007, 2009, ale festivalului Le Printemps des Poètes) nu a contat pentru juriul ( ?) dvs., în timp ce aţi putut prefera pentru anul 2009 persoane care nu au avut niciodată tangenţe cu francofonia, dar au membrii de familie (rude, adică, din cele ce nu se jenează să se implice în situaţii de nepotism şi trafic de influenţă) incluşi în francofonie şi în sistemele de relaţii politice pesedisto-liberale ce monopolizează de multă vreme, agresiv şi discriminator, în mod pseudo-legitim, lipsit de loialitate concurenţială, lipsit de fair play profesional şi moral, câmpul de parteneriate dintre Consiliul Judeţean Suceava şi Departamentul de Nord.
La o simplă căutare pe internet, există numeroase expresii culturale, literare, jurnalistice, media şi intermedia ale activităţii mele desfăşurate în domeniul francofoniei, al scrisului şi al promovării literaturii de expresie franceză :

 

http://agonia.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava

 

http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm

 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Furtun%C4%83


http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/

 

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7187&edition_id=4163&format=html

 

http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59

 

http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/programulsuceava.htm

 

http://case-de-cultura.forumgratuit.ro/festivaluri-f64/primavara-poetilor-suceava-23-29-martie-2009-t280.htm

 

http://www.fabula.org/revue/document4159.php

 

http://209.85.129.132/search?q=cache:yH_i31NlbicJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/manifestations_files/program%25204.pdf+irina+mavrodin+angela+furtunA&cd=5&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

 

http://209.85.129.132/search?q=cache:NEwOeUF-SRMJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/archives_files/No4_Les%2520arts%2520au%2520feminin.pdf+irina+mavrodin+angela+furtunA&cd=6&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

 

http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm

 

 

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/pages/Jour_II_Exposition_de_photos_Patrimoine_minier_du_Nord-385132.html

 

http://agonia.ro/index.php/press/141914/

 

http://www.cenaclu.intelepciune.ro/autor/Angela_Furtun_259_/1855

 

http://nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1580

 

http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna

 

http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/

 

http://s300.photobucket.com/albums/nn21/Angela-Furtuna/le%20jour%20de%20la%20francophonie%2020%20mars%202009%20exposition/

 

 

 

http://www.crestinortodox.ro/crestinortodox/74706-suceava-vatican-in-aeternum-la-biblioteca-i-g-sbiera

 

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7142&edition_id=4168&format=html

 

http://www.evenimentul.ro/articol/conferinta-pe-tema-operei-si-tragediei-singurului-roman-ce-a-primit-celebrul-premiu-goncourt.html

 

http://www.evenimentul.ro/articol/ziua-europei-si-brandul-bucovina-0.html

 

http://www.nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1681

 

http://www.poezie.ro/index.php/press/233945/A_murit_marea_oralitate_a_folclorului_rom%C3%A2nesc

 

http://www.literarymarathon.eu/elm/index.php?option=com_content&task=view&id=122&Itemid=161&lang=ro

 

http://www.ziare.com/Nou_premiu_la_Zilele_Monicai_Lovinescu_Suceava-708777.html

 

 

 

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/


http://agonia.ro/index.php/article/203520/

 

http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/

http://www.francopolis.net/vues/Futurna-Agonia.html


http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna


http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html


http://www.liternet.ro/autor/751/Angela-Furtuna.html


http://meditatii-est-etice.synthasite.com/


http://www.aslrq.ro/
http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17839410.html


http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere


http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html


http://www.francopolis.net/vues/Furtuna-Braester.html


http://www.fabula.org/actualites/article22828.php


http://www.fabula.org/revue/document4159.php
www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:QL6-Fjxg6rMJ:www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro


http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59


http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm


http://www.printempsroumain.org/html/agora_lectures.html


http://agonia.ro/index.php/press/1830677/Final_de_festival_Le_Printemps_des_Poetes_la_Suceava
www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:N5-5l-HZ2gYJ:www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro
www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:v__GmZn0Uv0J:www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro


http://www.francopolis.net/vues/vuesarchive.htm


http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/


http://www.poezie.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava
http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere

 

http://agonia.ro/index.php/press/235424/Le_Printemps_des_Poetes_a_Suceava

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/207756/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/essay/107825/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/110363/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/112391/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113068/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113338/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/essay/138101/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/143007/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/126574/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130425/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/138042/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130955/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/155486/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/201051/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/211461/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/214864/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/222086/index.html

 

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Interviu%20cu%20Elena%20Brandusa%20Steiciuc%20de%20Angela%20Furtuna.htm

http://209.85.129.132/search?q=cache:yH_i31NlbicJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/manifestations_files/program%25204.pdf+angela+furtuna+fr&cd=26&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

 

http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html

 

http://www.comunicatedepresa.ro/De_ziua_Europei_-_RADIO_ROMANIA_ACTUALITATI_da_startul_MARATONULUI_LITERAR_EUROPEAN~MjU4OTk=

 

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Corneliu%20Barbulescu%20-%20articol%20omagial%20de%20Angela%20Furtuna.htm

 

http://www.ziua.ro/display.php?id=245564&data=2008-11-17

 

http://www.poezie.ro/index.php/article/1830680/Zilele_Monica_Lovinescu_Editia_a_II-a_si_Premiul_National_Monica___Lovinescu_si_Virgil_Ierunca_2009

 

http://www.realitatea.net/zilele-monica-lovinescu-au-fost-celebrate-la-suceava_392146.html

 

http://www.romaniantimes.com/index.php?option=com_content&view=article&id=266:programul-zilele-monica-lovinescu&catid=56:angela-furtuna&Itemid=65

 

http://azirnews.blogspot.com/2008/11/zilele-monica-lovinescu-la-suceava.html

 

http://egophobia.dap.ro/?p=470

 

http://agonia.ro/index.php/press/1809643/index.html

 

http://angelafurtuna2008.over-blog.com/article-29881808-6.html


http://angelafurtuna2008.over-blog.com/

 

http://translate.google.ro/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://www.gaudeamus.ro/download/2008/g15/program_g15.pdf&ei=ZBBHSqucFIyF_AaiqNyFCQ&sa=X&oi=translate&resnum=8&ct=result&prev=/search%3Fq%3Dpelerinul%2Bdin%2Baqualung%26hl%3Dfr%26sa%3DN%26start%3D20

 

http://www.ziua.ro/display.php?id=235320&data=2008-03-31

 

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17921568.html

 

 


http://francais.agonia.net/index.php/author/8434/index.html


http://italiano.agonia.ro/index.php/press/205798/print.html

Exemplele pot continua…

 

Vă confirm faptul că am primit scrisoarea dvs., prin care nu îmi faceţi cunoscută componenţa juriului european ce a respins dosarul meu, juriu despre care susţineţi că s-ar fi reunit pe data de 17 aprilie la Paris, pentru a desemna laureaţii rezidenţei literare pentru anul 2010. Era o expresie necesară, de minim respect. În condiţii de rang universitar, când astfel de jurii europene ar trebui să fie alcătuite din eminenţi specialişti şi din persoane de notorietate (e vorba de brandul Marguerite Yourcenar şi de Franţa , totuşi!), numele lor trebuie făcut public în mod obligatoriu, iar componenţa juriului este anunţată şi candidaţilor. Noblesse oblige, quand même !. Or, dumneavoastră nu aţi anunţat public, conform aşteptării, din cine a fost alcătuit acest juriu. Astfel se ridică încă un semn de întrebare privind demnitatea evenimentului jurizării. Adaug şi faptul că se pune problema ca juriile dvs. de specialişti, dacă există cu adevărat (câtă vreme nu le numiţi, cum să fie cunoscute de public ?), să aibă atât capacitatea critică şi literară, cât şi experienţa şi buna credinţă de a opera asupra unor opere literare complexe, precum şi să se situeze înafara mecanismelor de influenţare gestionate de grupurile de presiune sau de manipulare din ţara dvs. sau din ţările natale ale autorilor.
Există în scrisoarea dvs. o frază care nu corespunde niciunui standard academic, literar, cultural şi deontologic: malgré les qualités littéraires de votre dossier, j'ai le regret de vous informer que votre candidature n'a pas été retenue. În mod normal, fiind vorba de o selecţie operată de un juriu, şi, având în vedere faptul că ne situăm în Europa, sunteţi moralmente obligaţi de cutumele civilizaţiei noastre europene să aplicaţi criterii de valoare şi norme de jurizare, iar atunci când respingeţi candidaturi, juriile trebuie să fie în stare să comunice candidaţilor şi cauzele respingerii. Lucrul acesta ar fi cu atât mai necesar cu cât, la acest nivel, candidaţii la aceste rezidenţe literare nu sunt nişte debutanţi sau necunoscuţi, ci sunt nişte scriitori de recunoaştere naţională şi internaţională, faţă de care trebuie să manifestaţi un minimum respect. De data aceasta, în cazul meu, acest respect a fost neglijat. Tocmai de aceea mă mir că mai adăugaţi şi penibila frază, care nu vă onorează : Je vous précise que vous pouvez présenter un nouveau dossier de candidature après la publication d'un nouvel ouvrage. Ei bine, după ce am făcut cunoştinţă cu mecanismele de selecţie de la Villa Yourcenar, (eu candidând aici, după cum îmi este obiceiul, în mod absolut onest - şi, tocmai de aceea, fără şanse ?, pentru că neavând susţinerea sistemului « original » de pile, relaţii şi fiefuri politice interdepartamentale), consider că m-am edificat : o eventuală candidatură a mea nu vă va mai fi accesibilă. Pierderea este mai ales a dumneavoastră. Vă mărturisesc că am câteva principii după care mă călăuzesc nedezminţit în viaţă, între care acela că nu agreez discriminarea şi nici corupţia (fie ea socială, politică sau culturală). Mă întristează să constat că Franţa importă în ultima vreme corupţia sistemelor democratice slabe. Vă mărturisesc, de aceea, sincera mea compasiune. În cazul de faţă, Franţa ne apare şi ca un sistem risipitor, care îşi permite luxul de a pierde oameni de lobby cultural statornici şi fideli, cum îndrăznesc a mă considera.

Mărturisesc că nu am ştiut până azi cine sunteţi. Am aflat acum că sunteţi originar dintr-o familie din Kabylie, sunteţi specialist cu teză în Marguerite Yourcenar, sunteţi autorul unor cărţi pentru copii, între care Les Messagères d’Allah. Experienţa mea francofonă are altă geneză : România, se ştie, fără a fi fost vreodată colonie franceză, a îmbrăţişat francofonia de bună voie, prin seducţie culturală şi politică, fructificate în interese legate de progres şi modernizare a ţării de către intelighenţia şi nobilimea românească. Marele diplomat român Nicolae Titulescu, fondatorul Ligii Naţiunilor, afirma, în secolul trecut: « Când este vorba de România şi de Franţa, e greu să separi sentimentele de raţiune » . Dar limba franceză, prin supleţea şi graţia sa, începuse să pătrundă la curţile europene încă din secolul al XI-lea, ajungând să se impună (devenind şi mai clară, şi mai statică, având o bună homeostazie întru acordul sincroniei cu diacronia) în timpurile renascentiste, după cum descrie Walter von Wartburg, în 1934 : « C’est comme une marée montante dont la nappe couvre tout le littoral en même temps et d’un mouvement uniforme ». Limba franceză începe să pătrundă mai puternic în Muntenia şi sudul Moldovei odată cu primii domnitori fanarioţi. Pe la începutul anilor 1700, din câte se ştie oficial, dragomanii greci voiau să achiziţioneze cât mai multe limbi străine, în timp ce turcii, (stăpâni la vremea accea peste această parte a lumii), fiind opriţi de Coran, nu aveau acces. În anumite părţi ale României (Transilvania şi Bucovina), asupra cărora s-a exercitat influenţa civilizatoare şi europenizatoare a Imperiului Austro-Ungar, limba franceză era vorbită mai ales în mediile culte româneşti, evreieşti, germane şi armeneşti. Influenţa franceză a avut un rol decisiv la desăvârşirea caracterului modern al limbii române literare. Conştiinţa originii romane comune a celor două popoare (francez şi român), precum şi înrudirea lor lingvistică, au pecetluit acest stadiu, ca parte dintr-un întreg imens. În fond, se dobândeau deja conştiinţa şi respectul comun, tipic european, pentru adevărata natură a Europei, care este una foarte complexă : iudeo-creştină şi greco-latină. Prestigiul cultural al Franţei de la începutul secolului al XIX-lea a sporit interesul intelighenţiei româneşti faţă de limba şi cultura franceză. În Bucovina, în Suceava – ce a fost de-a lungul timpului când centru de multiculturalitate, când centru de excese naţionaliste şi de antisemitism sau de xenofobie difuză - , unii dintre cei mai buni profesori de limba franceză de la începutul şi mijlocul secolului trecut continuau să fie germanii şi evreii, întotdeauna interesaţi de studiu, de performanţă şi de progres, de muzică, de meşteşuguri, de arte, de pictură şi de umanioare. Ei transmiteau elevilor lor nu numai cunoştinţe de limba franceză, ci şi dragoste şi pasiune pentru cunoaşterea limbii şi civilizaţiei franceze. Copil fiind, la vârsta de numai patru ani, când citeam deja cursiv româneşte, începusem şi studiul limbii franceze cu o astfel de profesoară eminentă, ce locuia pe strada Armenească. De două ori pe săptămână, parcurgeam pe jos patru kilometri ca să străbat bulevardele mici şi cochete ale micului ştetl, pe care răsunau adesea ritmurile de vals, apoi să urc pe strada Dragoş Vodă (un prince roumain), pe celelalte străzi străjuite de plopi, castani şi molizi, apoi să las în stânga Villa Maria şi să mă îndrept către turnul armenesc, cu pitoreasca lui aflorare. Pe dreapta, o casă cu cerdac larg, boieresc, cu ferestrele garnisite cu flori neapărat roşii. Profesoara de franceză mă întâmpina de fiecare dată cu o îmbrăţişare caldă, de yddishe mamme, sărutându-mă cu foc, de parcă nu ne-am fi văzut de multă vreme. Primele albume şi ilustrate de la Reims (la catedrala încoronării regilor Franţei) sau Paris (multe albume de artă), Chartres, primele etichete de… şampanie de la Reims, sau primele timbre poştale franceze, la doamna Iacubovici le-am văzut mai întâi, în 1961. Plus nelipsitele bomboane fondante multicolore sosite direct de la cofetăriile pariziene şi ambalate în cutii strălucitoare…Învăţam aceleaşi poezii pe care le învăţa, în Franţa, orice copil de vârsta mea, apoi, rând pe rând, autorii francezi au urcat în mintea mea, pe măsură ce achiziţionam experienţa culturală necesară. Începusem şi şcoala, gimnaziul, liceul, studiile de pian cu doamna Nussbrauch… Enfin, toate acestea parcă au fost ieri. Au trecut, între timp, aproape cincizeci de ani…Astfel proiectată pe canavaua amintirilor, limba şi cultura franceză au constituit, după cele natale, româneşti, al doilea peisaj mental pe care s-a construit scenariul vieţii mele intelectuale şi culturale.

Stimate domnule Achmy Halley,
Site-ul dvs. de la Villa, care descrie publicitar caracterul onest şi discernământul cultural al selecţiei pentru Villa Yourcenar şi de pe care mi-am descărcat şi eu formularele de participare, ca orice alt cetăţean obişnuit al Uniunii Europene, susţine, tot în mod teoretic, următoarele: La Villa Départementale Marguerite Yourcenar a pour mission d'accueillir des écrivains pour qu'ils puissent écrire dans un lieu retiré et paisible, mais aussi pour faire découvrir leur œuvre à un public essentiellement français qui ne la connaît pas encore assez.
Peuvent adresser un dossier de candidature les auteurs européens- romanciers, poètes, dramaturges, essayistes,..., créateurs de littérature fictionnelle ou non-fictionnelle - qui ont déjà publié un ou plusieurs ouvrages (les éditions à compte d'auteur ne sont pas prises en compte) et qui souhaitent venir à la Villa Marguerite Yourcenar pour achever un manuscrit. Les ouvrages de recherche universitaire (thèse, etc...) ne rentrent pas dans ce cadre.

Declarativ, discursul pare bun. Ei bine, după experienţa pe care am avut-o cu dvs. în practică, mi-am dat seama că adevărata miză a acestui sistem pe care îl gestionaţi pentru accesarea unei rezidenţe la Villa ar fi trebuit să fie guvernat numai de eleganţa competiţională literarocentrică, intelectuală şi scriitoricească şi de respectul pentru valoare. În România nu există aşa ceva, decât în mod excepţional. Regret că am aflat că nici în Franţa nu există, în mod riguros şi emblematic. Însă nutresc speranţa că, partenere fiind în Uniunea Europeană, ţările noastre vor reuşi în viitor - în ipoteza că nu vor fi luate din nou în stăpânire de sisteme totalitare - să facă mai mult pentru dezvoltarea unui autentic climat care să depăşească stadiile declarative şi să afirme în fapte şansele meritocraţiei, în dauna grupurilor de interese şi de presiune. Dacă Franţa va continua să importe prea mult trafic de influenţă şi prea multă corupţie din alte ţări, ar putea să se îmbolnăvească grav.
Iar bolile ţărilor nedemocratice sunt costisitoare şi se tratează foarte greu.

Vă asigur, încă o dată, de sinceritatea opiniilor şi de îngrijorarea reală faţă de abdicările morale care se petrec în Europa noastră,

Angela Furtună

Scriitoare, publicista

Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania

angela.furtuna@gmail.com

P.S. Vă adresez această scrisoare în limba română, cu convingerea că nu veţi avea dificultăţi în a vă îmbogăţi potenţialul cultural prin vizitarea limbii şi culturii mele materne, marea mea dragoste, limba şi cultura română, care fac parte la ora actuală din patrimoniul celebrat cu respect în Uniunea Europeană şi în NATO.

Adaug, ca omagiu adus Europei, cea mai recentă traducere literară pe care am făcut-o de plăcere ieri, 19 iunie, de ziua mea, din limba franceză în limba română.

 

Jérusalem

(…) Sur cette terre aride où, dans le sel des larmes,
Ne descendit jamais une goutte de pluie,
Le reste de l’exil vient comme la rosée.

Après tant d’abandons, de misère et de ruines,
Ce pays est vivant par la grâce d’un peuple,
Où régnèrent mille ans déserts et pestilence,

Manières de cailloux, marécages mortels,
Et cirques décharnés dont le calcaire est nu
Comme les os blanchis sur le crâne édenté.

Quel monde célébrer, langue de notre perte ?
Quel triomphe vêtir de la pourpre des ruines ?
Haut dans le froid, le linge des nuages
Claque sur la maison dans l’orage d’hiver.
Vent de Jérusalem, tu cours dans la montagne
Comme le grondement du jour qui doit venir. (…)


Claude Vigée Le Soleil sous la mer
Flammarion, Paris, 1972



IERUSALIM

(…) Pe acest pământ uscat, unde, în sarea lacrimilor
Nu a coborât nicicând vreo picătură de ploaie,
Ultimul exil a poposit precum roua.

După atâtea renunţări, mizerie şi ruine,
Această ţară trăieşte prin voinţa unui popor,
Peste care mii de ani au domnit deşerturi şi duhori,

chipuri de pietre, mlaştini seci
şi depresiuni aride, al căror calcar e gol
la fel cum goale sunt oasele albe de pe un craniu edentat.

Ce lume să celebrăm, limbă a pieirii noastre?
Ce triumf să înveşmântăm în toga de purpură a ruinelor?
Din înălţimea de frig, mantaua norilor
Se izbeşte de casă în furtuna iernii.
Vânt de la Ierusalim, alergi peste munte
Cum tunetul zilei ce va veni (...)

(traducere de Angela Furtună)

 

 

Par ANGELA FURTUNA
- Voir les commentaires - Recommander
Dimanche 28 juin 2009

LA FILLIERE CULTURELLE FRANCAISE

 

LETTRE OUVERTE A MONSIEUR ACHMY  HALLEY, LE DIRECTEUR DE  VILLA MARGUERITE  YOURCENAR

 


Cher Monsieur Achmy Halley,


Je vous assure de mes sentiments les plus distingués.

Au début de l’année en cours, j’ai déposé ma candidature pour une résidence littéraire en  2010 à la Villa départementale Marguerite Yourcenar, étant attirée par les déclarations de pratique professionnelle et morale correcte que cette institution promet à titre purement théorique, sur son site officiel
http://www.cg59.fr/FrontOffice/UserFiles/File/Villa_Yourcenar/index.html ), d’où je cite cette mention: La Villa Marguerite Yourcenar s’engage à soumettre les candidatures présentées dans les délais à l’appréciation d’un jury d’experts européens issu du monde des lettres. J’ai compris par la suite, cependant, que ce n’est là qu’une simple assertion faisant bonne impression, promettant démocratie et méritocratie là même où ces principes n’existent pas. En étudiant plus loin et plus à fond le schéma de présentation du Conseil Général - Département du Nord, et en le corroborant avec les informations réelles et son modus operandi, j’ai compris qu’en fait les solutions et les sélections de candidats pour les résidences littéraires à la Villa Yourcenar, sont faites prioritairement par les gens de liaison du Conseil Départemental de Suceava et du  Département de Nord, et non pas par les jurys promis par les experts européens du monde littéraire reconnu. Les fonctionnaires de liaison  entre les conseils départementaux ne représentent, à ce qu’on sait, que des pions de l’administration publique, et pas du tout des élites littéraires ni des repères culturels. Dans cette situation, j’ai pu comprendre également la raison pour laquelle vous avez pu préférer le paradoxe suivant: vous avez admis l’année passée (quel jury avait décidé pour ce cas également ? car il n’y a pas eu de communiqué public ) la candidature pour l’année 2009 d’une personne de Suceava qui faisait partie, à cette époque-là, de la sphère d’influence agressive liée au fief inter-départemental roumain-français fortement politisé PSD+PNL et qui pratiquait un exercice de politisation par l’assaut de la culture, du côté roumain (par similitude, il est bien entendu que toute autre couleur politique qui se serait immiscée se serait exercée au détriment de la valeur authentique et de la compétitivité et aurait été odieuse.) L’invitation pour 2009 n’a donc pas été le produit de la sélection opérée selon des critères valorisants littéraires et intellectuels, mais s’est effectué suite aux influences politiques prédominantes. Pendant tout ce temps, mon dossier littéraire – qui n’est pas seulement celui d’un écrivain et intellectuel européen , mais aussi celui d’une personnalité francophone européenne de renommée– a été, récemment, rejeté. Comme background, mon activité professionnelle, se déroulant sur des années, participant également dans le cadre des programmes européens du domaine de la francophonie (parmi lesquels la coordination de quelques éditions nationale et en Bucovine, 2007, 2009, du festival Le Printemps des Poètes) n’a pas compté pour votre jury ( ?),tandis que vous avez pu préféré pour l’année  2009 des personnes qui n’ont jamais rien eu à voir avec la francophonie, mais qui ont des membres de leur famille (c’est-à-dire des parents, de ceux qui ne se gênent pas pour s’impliquer dans des situations de népotisme et de trafic d’influence) inclus dans la francophonie et dans les systèmes de relations politiques des partis PSD et libéral qui monopolisent depuis beaucoup de temps, de manière agressive et discriminatoire , de façon faussement légitime, sans aucune loyauté concurrentielle, sans fair play professionnel et moral, le champs de partenariat  entre le Conseil Départemental de Suceava et du Département de Nord.
En une simple recherche sur Internet, il existe de nombreux expressions culturelles, littéraires, journalistiques, de média et inter-média de mon activité se développant dans le domaine de la francophonie, de l’écriture et de la promotion de la littérature d’expression française :

http://agonia.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava

 

http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm

 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Furtun%C4%83


http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/

 

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7187&edition_id=4163&format=html

 

http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59

 

http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/programulsuceava.htm

 

http://case-de-cultura.forumgratuit.ro/festivaluri-f64/primavara-poetilor-suceava-23-29-martie-2009-t280.htm

 

http://www.fabula.org/revue/document4159.php

 

http://209.85.129.132/search?q=cache:yH_i31NlbicJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/manifestations_files/program%25204.pdf+irina+mavrodin+angela+furtunA&cd=5&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

 

http://209.85.129.132/search?q=cache:NEwOeUF-SRMJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/archives_files/No4_Les%2520arts%2520au%2520feminin.pdf+irina+mavrodin+angela+furtunA&cd=6&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

 

http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm

 

 

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/pages/Jour_II_Exposition_de_photos_Patrimoine_minier_du_Nord-385132.html

 

http://agonia.ro/index.php/press/141914/

 

http://www.cenaclu.intelepciune.ro/autor/Angela_Furtun_259_/1855

 

http://nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1580

 

http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna

 

http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/

 

http://s300.photobucket.com/albums/nn21/Angela-Furtuna/le%20jour%20de%20la%20francophonie%2020%20mars%202009%20exposition/

 

 

 

http://www.crestinortodox.ro/crestinortodox/74706-suceava-vatican-in-aeternum-la-biblioteca-i-g-sbiera

 

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7142&edition_id=4168&format=html

 

http://www.evenimentul.ro/articol/conferinta-pe-tema-operei-si-tragediei-singurului-roman-ce-a-primit-celebrul-premiu-goncourt.html

 

http://www.evenimentul.ro/articol/ziua-europei-si-brandul-bucovina-0.html

 

http://www.nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1681

 

http://www.poezie.ro/index.php/press/233945/A_murit_marea_oralitate_a_folclorului_rom%C3%A2nesc

 

http://www.literarymarathon.eu/elm/index.php?option=com_content&task=view&id=122&Itemid=161&lang=ro

 

http://www.ziare.com/Nou_premiu_la_Zilele_Monicai_Lovinescu_Suceava-708777.html

 

 

 

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/


http://agonia.ro/index.php/article/203520/

 

http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/

http://www.francopolis.net/vues/Futurna-Agonia.html


http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna


http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html


http://www.liternet.ro/autor/751/Angela-Furtuna.html


http://meditatii-est-etice.synthasite.com/


http://www.aslrq.ro/
http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17839410.html


http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere


http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html


http://www.francopolis.net/vues/Furtuna-Braester.html


http://www.fabula.org/actualites/article22828.php


http://www.fabula.org/revue/document4159.php
www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:QL6-Fjxg6rMJ:www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro


http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59


http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm


http://www.printempsroumain.org/html/agora_lectures.html


http://agonia.ro/index.php/press/1830677/Final_de_festival_Le_Printemps_des_Poetes_la_Suceava
www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:N5-5l-HZ2gYJ:www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro
www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:v__GmZn0Uv0J:www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro


http://www.francopolis.net/vues/vuesarchive.htm


http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/


http://www.poezie.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava
http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere

 

http://agonia.ro/index.php/press/235424/Le_Printemps_des_Poetes_a_Suceava

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/207756/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/essay/107825/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/110363/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/112391/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113068/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113338/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/essay/138101/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/143007/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/126574/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130425/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/138042/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130955/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/155486/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/201051/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/211461/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/press/214864/index.html

 

http://francais.agonia.net/index.php/poetry/222086/index.html

 

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Interviu%20cu%20Elena%20Brandusa%20Steiciuc%20de%20Angela%20Furtuna.htm

http://209.85.129.132/search?q=cache:yH_i31NlbicJ:www.litere.usv.ro/la_lettre_r/manifestations_files/program%25204.pdf+angela+furtuna+fr&cd=26&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

 

http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html

 

http://www.comunicatedepresa.ro/De_ziua_Europei_-_RADIO_ROMANIA_ACTUALITATI_da_startul_MARATONULUI_LITERAR_EUROPEAN~MjU4OTk=

 

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Corneliu%20Barbulescu%20-%20articol%20omagial%20de%20Angela%20Furtuna.htm

 

http://www.ziua.ro/display.php?id=245564&data=2008-11-17

 

http://www.poezie.ro/index.php/article/1830680/Zilele_Monica_Lovinescu_Editia_a_II-a_si_Premiul_National_Monica___Lovinescu_si_Virgil_Ierunca_2009

 

http://www.realitatea.net/zilele-monica-lovinescu-au-fost-celebrate-la-suceava_392146.html

 

http://www.romaniantimes.com/index.php?option=com_content&view=article&id=266:programul-zilele-monica-lovinescu&catid=56:angela-furtuna&Itemid=65

 

http://azirnews.blogspot.com/2008/11/zilele-monica-lovinescu-la-suceava.html

 

http://egophobia.dap.ro/?p=470

 

http://agonia.ro/index.php/press/1809643/index.html

 

http://angelafurtuna2008.over-blog.com/article-29881808-6.html


http://angelafurtuna2008.over-blog.com/

 

http://translate.google.ro/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://www.gaudeamus.ro/download/2008/g15/program_g15.pdf&ei=ZBBHSqucFIyF_AaiqNyFCQ&sa=X&oi=translate&resnum=8&ct=result&prev=/search%3Fq%3Dpelerinul%2Bdin%2Baqualung%26hl%3Dfr%26sa%3DN%26start%3D20

 

http://www.ziua.ro/display.php?id=235320&data=2008-03-31

 

http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17921568.html

 

 


http://francais.agonia.net/index.php/author/8434/index.html


http://italiano.agonia.ro/index.php/press/205798/print.html

Les exemples peuvent continuer…

 

Je confirme la réception de votre lettre, dans laquelle vous ne présentez pas la composition du jury européen qui a refusé mon dossier, jury dont vous soutenez qu’il s’est réuni le 17 avril à Paris, pour désigner les lauréats de la résidence littéraire pour l’année 2010. C’était une expression nécessaire, d’un minimum de respect. Dans des conditions de rang universitaire, lorsque de tels jurys européens devraient être composés d’éminents spécialistes et de personnes de notoriété (il s’agit du brand Marguerite Yourcenar et de la France, toutefois!), leurs noms doivent être rendus publics obligatoirement, et la composition du jury est également annoncée aux candidats. Noblesse oblige, quand même !. Or, vous n’avez pas annoncé publiquement, conformément aux attentes, quels étaient les membres de ce jury. C’est un point d’interrogation supplémentaire soulevé concernant la dignité de l’évènement de la sélection du jury. J’ajoute le fait que le problème qui se pose est celui que vos jurys de spécialistes, s’ils existent réellement (tant que vous ne les nommez pas, comment le public pourrait-il les connaître ?), aient autant la capacité critique et littéraire, que l’expérience et le bon vouloir de se prononcer sur des oeuvres littéraires complexes, en se situant en même temps hors des mécanismes d’influences gérés par les groupes de pression ou de manipulation de votre pays ou des pays d’origine des auteurs.
Il existe dans votre lettre une phrase qui ne correspond à aucun standard académique, littéraire, culturel et déontologique: malgré les qualités littéraires de votre dossier, j'ai le regret de vous informer que votre candidature n'a pas été retenue. Normalement, étant donné qu’il s’agit d’une sélection opérée par un jury, et, du fait même que nous nous situons en Europe, vous êtes moralement obligés par les coutumes de la civilisation européenne qui est la nôtre d’appliquer des critères de valeur et des norme de sélection par le jury, et lorsque vous refusez des candidatures, les jurys doivent être capables de communiquer également aux candidats les raisons du refus. Ceci serait d’autant plus nécessaire qu’à ce niveau, les candidats à ces résidences littéraires ne sont ni des débutants ni des inconnus, ce sont des écrivains de renommée nationale et internationale, envers lesquels vous avez l’obligation de manifester un minimum de respect. Cette fois-ci, dans mon cas, ce respect a été négligé. Justement pour cela, le fait d’ajouter la pénible phrase qui ne vous fait pas honneur me surprend : Je vous précise que vous pouvez présenter un nouveau dossier de candidature après la publication d'un nouvel ouvrage. Eh bien, après avoir fait connaissance avec les mécanismes de sélection de la Villa Yourcenar, (moi, présentant ma candidature ici, selon mon naturel, de manière tout à fait honnête  - et, justement à cause de cela, sans aucune chance ?, car n’ayant pas le soutien du système « original »
de piston, relations et fiefs politiques interdépartementaux), je considère avoir compris : une éventuelle candidature de ma parts ne serait plus accessible. La perte est surtout la vôtre. Je vous avoue que j’ai quelques principes selon lesquels je me dirige dans la vie sans en démordre, l’un de ceux-ci est que je n’agrée ni la discrimination ni la corruption (qu’elle soit sociale, politique ou culturelle).Cela m’attriste de constater  que la France importe dernièrement la corruption des systèmes démocratiques faibles. C’est pourquoi je vous fais part de ma sincère compassion. Dans le cas présent, la France nous apparaît comme un système prodigue, qui se permet le luxe de perdre des gens de lobby culturel stables et fidèles, comme j’ose me considérer.

J’avoue que je ne vous connaissais pas avant. J’ai appris maintenant que vous êtes originaire d’une famille de Kabylie, que vous êtes spécialiste et que vous avez écrit une thèse sur Marguerite Yourcenar, vous  êtes  l’auteur de livres pour enfants, parmi lesquels      Les Messagères d’Allah. Mon expérience francophone a une autre genèse : la Roumanie, c’est un fait connu, sans avoir jamais été une colonie française, a embrassé la francophonie de son propre gré, par séduction culturelle et politique, fructifiant dans des intérêts liés au progrès et à la modernisation du pays par les intellectuels et la classe des nobles roumains. Le grand diplomate roumain Nicolae Titulescu, le fondateur de la Ligue des Nations, affirmait, au siècle passé: « Lorsqu’il s’agit de la Roumanie et de la France, il est difficile de séparer  les sentiments de la raison » . Mais la langue française, par sa souplesse et sa grâce, avait commencé à pénétrer dans les cours européennes dès le XIème siècle, parvenant à s’imposer (devenant encore plus claire, et encore plus statique, ayant une bonne
homéostasie dans son accord de la synchronie et de la diachronie) aux temps de la Renaissance, selon les écrits de Walter von Wartburg, en 1934 : « C’est comme une marée montante dont la nappe couvre tout le littoral en même temps et d’un mouvement uniforme ». La langue française commence à pénétrer plus fortement en Munténie et au sud de la  Moldavie avec les  premiers princes phanariotes. Au début des années 1700, selon les connaissances officielles, les dragomans grecs (interprètes officiels ottomans) voulaient acquérir le plus de langues étrangères possibles, tandis que les Turcs, (à l’époque maîtres de cette partie du monde), n’y avaient pas accès car le Coran le leur interdisait. Dans diverses régions de la Roumanie (Transylvanie et Bucovine), qui avaient subi  l’influence civilisatrice et de facture européenne de l’Empire Autrichien-Hongrois, la langue française était parlée surtout dans les milieux cultivés roumains, juifs, allemands et arméniens. L’influence française a eu un rôle décisif dans le perfectionnement du caractère moderne de la langue roumaine littéraire. La conscience de l’origine de la langue romaine de ces deux peuples (français et roumain), tout comme leur parenté linguistique, ont scellé ce stade, comme étant une partie d’un immense tout. En fait, on acquérait déjà la conscience et le respect mutuel, typiquement européens, pour la vraie nature de l’Europe, qui est très complexe : judéo-chrétienne et gréco-latine. Le prestige culturel de la France du début du XIX-ème siècle a augmenté l’intérêt de l’intelligentia roumaine envers la langue et la culture françaises. En Bucovine, à Suceava – qui a été au long des années tantôt centre de multiculturalité, tantôt centre des excès nationalistes et d’antisémitisme ou de xénophobie diffuse - , certains des meilleurs professeurs de langue française du début et du milieu du siècle dernier continuaient d’être des Allemands et des Juifs, toujours intéressés par l’étude, la performance et le progrès, la musique, les métiers, les arts, la peinture et les sciences humaines. Ils transmettaient aux élèves non seulement les connaissances en langue française, mais aussi l’amour et la passion pour la connaissance de la langue et de la civilisation françaises. Dans mon enfance, à l’âge de seulement 4 ans, alors que je lisais déjà couramment en roumain, j’avais commencé également l’étude de la langue française avec une professeur éminente, qui habitait la rue Arménienne. Deux fois par semaine je parcourais à pied quatre kilomètres pour traverser les petits boulevards coquets du petit  ştetl, où résonnaient parfois des rythmes de valse, puis je montais la rue  Dragoş Vodă (un prince roumain), dans les autres rues bordés de peupliers, châtaigniers et sapins, puis je laissais à ma gauche le villa Maria et je me dirigeais vers la tour arménienne, avec sa floraison pittoresque. A droite, une maison avec une large terrasse,  aristocratique, aux fenêtres ornées de fleurs nécessairement rouges. La professeur de français m’accueillait à chaque fois dans une étreinte chaleureuse, de maman yddish, en m’embrassant passionnément, on aurait dit que nous ne nous étions pas vues depuis longtemps. Les premiers albums et cartes postales de Reims (la cathédrale du couronnement des rois de France) ou de Paris (beaucoup albums d’art), Chartres, les premières étiquettes de champagne de Reims, ou les premiers timbres-poste français, je les avais vus pour la première fois chez Mme Iacubovici, en 1961. En plus, les immanquables bonbons fondants colorés arrivés directement des confiseries parisiennes et emballés dans des boites brillantes…J’apprenais les mêmes poésies qu’un enfant français de mon âge, puis, doucement, à tout de rôle, les auteurs français se sont présentés à moi, au fur et à mesure que j’acquérais l’expérience culturelle nécessaire. J’avais commencé à aller à l’école, le collège, le lycée, les études de piano avec Mme Nussbrauch… Enfin, tout cela me semble avoir eu lieu hier. Presque 50 ans se sont  écoulés … Ainsi, projetées sur le canevas des souvenirs, la langue et la culture françaises ont constitué, après ma langue et ma culture natales, roumaines, le deuxième paysage mental sur la trame duquel se construit le scénario de ma vie intellectuelle et culturelle.

Cher Monsieur Achmy Halley,
votre site de la Villa, qui décrit de manière publicitaire le caractère honnête et le discernement culturel de la sélection pour la Villa Yourcenar et d’où j’ai téléchargé moi aussi les formulaires de participation, comme tout citoyen ordinaire de l’Union européenne, déclare, surtout sur un mode théorique ce qui suit:
La Villa Départementale Marguerite Yourcenar a pour mission d'accueillir des écrivains pour qu'ils puissent écrire dans un lieu retiré et paisible, mais aussi pour faire découvrir leur œuvre à un public essentiellement français qui ne la connaît pas encore assez.
Peuvent adresser un dossier de candidature les auteurs européens- romanciers, poètes, dramaturges, essayistes,..., créateurs de littérature fictionnelle ou non-fictionnelle - qui ont déjà publié un ou plusieurs ouvrages (les éditions à compte d'auteur ne sont pas prises en compte) et qui souhaitent venir à la Villa Marguerite Yourcenar pour achever un manuscrit. Les ouvrages de recherche universitaire (thèse, etc...) ne rentrent pas dans ce cadre.

Du point de vue déclaratif, le discours paraît bon. Eh bien, après l’expérience que je viens d’avoir avec vous en pratique, je me suis rendu compte que la vraie mise de ce système que vous gérez pour l’accès à une résidence à la Villa aurait dû être gouvernée seulement par l’élégance concurrentielle centrée sur le facteur littéraire, intellectuel et d’écriture et de respect pour la valeur. En Roumanie, il n’existe pas quelque chose de similaire, sinon qu’en cas exceptionnel. Je regrette d’avoir appris, que pas davantage en France cela n’existe, sous forme rigoureuse et emblématique. Je ne perdrai pas néanmoins l’espoir que, en tant que partenaires dans la Communauté européenne, nos pays réussiront dans l’avenir – dans l’hypothèse où ils ne seront pas subordonnés à nouveau aux systèmes totalitaires – à faire plus pour le développement d’un climat authentique qui dépasse les stades déclaratifs et affirment par des faits les chances de la méritocratie, au détriment des groupes  d’intérêt et de pression. Si la France importe trop de trafic d’influence et trop de corruption d’autres pays, elle pourrait tomber gravement malade. Et les maladies des pays non-démocratiques sont coûteuses et se traitent très difficilement. 

 

Je vous assure, encore une fois, de la sincérité de mes opinions et de mon inquiétude réelle envers les abdications morales qui se passent dans notre Europe,


 
Angela Furtună

Écrivaine, publiciste

Membre de l’Union des Ecrivains Roumains
angela.furtuna@gmail.com


P.S. Je vous adresse cette lettre en roumain, avec la conviction que vous n’allez pas avoir de difficultés à enrichir votre potentiel culturel par la visite de ma langue et

culture maternelles, mon amour énorme, la langue et la culture roumaines, qui font partie à cette heure du patrimoine célébré avec respect par l’Union Européenne et l’OTAN.

 

 

J’ajoute, en tant qu’hommage apporté à l’Europe, la traduction littéraire la plus récente que j’ai faite par plaisir hier, le 19 juin, à l’occasion de mon anniversaire, du français en roumain.

 

Jérusalem


(…) Sur cette terre aride où, dans le sel des larmes,
Ne descendit jamais une goutte de pluie,
Le reste de l’exil vient comme la rosée.

Après tant d’abandons, de misère et de ruines,
Ce pays est vivant par la grâce d’un peuple,
Où régnèrent mille ans déserts et pestilence,

Manières de cailloux, marécages mortels,
Et cirques décharnés dont le calcaire est nu
Comme les os blanchis sur le crâne édenté.

Quel monde célébrer, langue de notre perte ?
Quel triomphe vêtir de la pourpre des ruines ?
Haut dans le froid, le linge des nuages
Claque sur la maison dans l’orage d’hiver.
Vent de Jérusalem, tu cours dans la montagne
Comme le grondement du jour qui doit venir. (…)


Claude Vigée Le Soleil sous la mer
Flammarion, Paris, 1972




IERUSALIM

(…)
Pe acest pământ uscat, unde, în sarea lacrimilor
Nu a coborât nicicând vreo picătură de ploaie,
Ultimul exil a poposit precum roua.

După atâtea renunţări, mizerie şi ruine,
Această ţară trăieşte prin voinţa unui popor,
Peste care mii de ani au domnit deşerturi şi duhori,

chipuri de pietre, mlaştini seci
şi depresiuni aride, al căror calcar e gol
la fel cum goale sunt oasele albe de pe un craniu edentat.

Ce lume să celebrăm, limbă a pieirii noastre?
Ce triumf să înveşmântăm în toga de purpură a ruinelor?
Din înălţimea de frig, mantaua norilor
Se izbeşte de casă în furtuna iernii.
Vânt de la Ierusalim, alergi peste munte
Cum tunetul zilei ce va veni (...)

(traducere de Angela Furtun
ă)



 

 

Par ANGELA FURTUNA
- Voir les commentaires - Recommander
Mardi 28 avril 2009

'BI

'BI


fără tine nu pot fi foc negru pe foc alb




nu e noapte încă, e doar un înger stins
ce privește scena
cineva trebuie să apară din patruzeci și două de litere
cum din nimic un tot efemer miez infinit
lumea aceasta embrion în lumea următoare


în pasajele rabinice Dumnezeu e înfățișat purtând filactere
și nu altminteri e perfecțiunea când stă în adevăr


noi contemplăm adevărul din noi
dar adevărul îl contemplă pe Dumnezeu chiar în timp ce este creat
pentru a ilumina cosmosul


ei râd
noi suntem plânsul
un șir de sephiroturi coroana celui ce se lasă contemplat
emanație
creație
formare
facere
ele intră în cuvinte cu un ochi de lumină
textul absorbind


văd toate acestea pentru a spune ce este
iar ceea ce văd mă iradiază cu lăuntrul adevărului


chiar în momentul când sunt înfățișată de acel ochi
glasul meu se frânge
văzut
de pustiul țadiq
umbră textualizată a minții învăluind privirea


adevărul diamant în arcană există pentru a ne genera
la fel cum gândul curge prin homuncul
un rubato în tăcerea cea luminoasă


începe de aici, cât nu e noapte încă
ci doar un înger care extrage litere din sferă
și respiră
sufletul a toată alcătuirea
suflarea vorbirii


eu stau în adevăr cu veșmânt celest
o tăbliță neagră într-un cerc rămas acolo
după marea retragere




Angela Furtună
27-28 aprilie 2009
Par ANGELA FURTUNA
- Voir les commentaires - Recommander

Présentation

Créer un blog sur over-blog.com - Contact - C.G.U. - Rémunération en droits d'auteur - Signaler un abus