Vendredi 10 février 2012 5 10 /02 /Fév /2012 20:09

books.jpg  

 

somn printre cărți când textul mă contemplă
iar eu con-templu acel har divin
în templul iluminării sorb de aur pe hârtie
inima și mintea
aleargă una după cealaltă și fiecare în jurul miezului 
sefirot
lumi ce nu se ating
o adormire trează despre felul în care visurile îngheață
peste constelații de semne
relief văz lăuntric
somnul celor ce au visat și au scris
despre neliniștea când, trezit din somn doar pentru a fi real,
sunt abandonat în lume citind infinit

Par ANGELA FURTUNA
Voir les 0 commentaires
Mardi 7 février 2012 2 07 /02 /Fév /2012 19:31

îți spun că această bulă

(royaume de merde, disait Albert)

în care îți ducki zilele în aceeași măsură în care te îndepărtezi de calea ta

pentru a te apropia de Cale

dependența ta de cei nevăzuți

nevoia ta de a găsi un motiv pentru a nu fi prezentă

cât imposibil de atins

furia aceasta instabilă de a te reinventa

încercând să extrapolezi totul

de parcă Unul în tot nu ar fi translat prin tine o fiire indestulător de fragmentară

îți spun că această levitație

această hiperbolă

această manie fractalică

nu conteză

aceasta părăsire a liniei drepte pentru a intona cuvinte în coliziune cu celelalte semne

această defensivă

prin contemplarea sacrului

această acoladă 

această instabilitate

(royaume de merde, disait Albert)

această stereotipicăreală din mansarda plină de cărți și cabluri de tramvai

această epocă

omul în genunchi și cu glugă pe ochi 

acest mecanism de a duhni în timp ce nu poți să mori

această contracție a inimii care pulverizează trezirea la realitatea străinului

mai degrabă decât mecanismele refulării

această cauterizare a artei prin flacăra unei clipe arogante

această mulțime de muribunzi care se declară răniți de estetică

această inutilă furie de a distruge frumosul și de a umple muzeele cu cheaguri

acest royaume de merde care până în această zonă a textului a stat în mod inutl între două paranteze

la fel cum o sinucidere se agață de cele două maluri ale introspecției

bate, și ți se va deschide din neant o ieșire

cere, și ți se va da un alt suflet decât cel părăsit

în ambele situații trebuie să faci ceva pentru a stabili un contact

pentru a te lega de cineva suficient de ermetic încât să nu te percepă drept ființă

cât un adăpost sau

o pagină pe care dai un like din reflex

apoi alegi o altă pagină urmănd un mecanism compulsiv

dar nici atunci nu alegi de fapt, ci urmezi un trend

această vidare de stimuri reali

care zdruncină ființa precum o întrebare ce iluminează

o stingere

acest surâs lăuntric

când nimeni nu mai aduce vorba despre tine

acest gol a fost cândva al tău

și numai al tău

întemeietor

acest ego

Par ANGELA FURTUNA
Voir les 0 commentaires
Dimanche 5 février 2012 7 05 /02 /Fév /2012 19:06

calea firii sau calea credinței?

dacă mă îndepărtez

o aud

 

 

întrebarea

tăiș

ce face rădăcinile să crească

 

 

 

revenind de la Ateneu

pe lângă Biblioteca Centrală Universitară

desculță pe pătratele de granit

prin care se propagă un Enescu estompat

pe drum, Albert mi-a cumpărat sandale de modă veche

din piele de șarpe

un ocru bitonal

tocul în formă de semn de întrebare

mama avea tălpile roșii,

călcâiele roșii,

unghiile roșii

din toate astea se aleg oasele de semințe 

muzica neîndurătoare

Par ANGELA FURTUNA
Voir les 0 commentaires
Créer un blog gratuit sur over-blog.com - Contact - C.G.U. - Rémunération en droits d'auteur - Signaler un abus - Articles les plus commentés