traversând Magheru după De ce dormi, iubito? cu Horațiu Mălăele

traversând Magheru alene

cu un bătrân maidanez pe urme

pe trecerea de la Casa Lovinescu

    vizavi de Eva

 din aburul de pe trotuarul de la Nottara 

poate din mica demență

sau din nostalgie

hop apare Horațiu Mălăele

cu coșuri și ochelarii aburiți

cel din De ce dormi, iubito? de acum 25 de ani

acum nu mai știu cine era partenera  lui de rol, poate că a fost Gina Patrichi, poate nu

eu continuu să traversez către blocul Eva

cu maidanezul pe urmele mele

iar vocea mă urmează cu tremolo

trăgând după mine un sfert de secol de replici

fluidul dintre personaje ce au supraviețuit și oameni ce nu au putut suporta

frigul ce separă ființa de texte

înghețul ce tranșează sufletul în scene finale

poezia vieții mele decupată din afișe și cărți

lipită cu superglue de memoria scenelor mai degrabă decât a trăirii nemijlocite

Horațiu Mălăele dormand merge singur pe zebră

levitând

lângă mine și alți spectatori

cu maidanezul pe urmele noastre

De ce dormi, iubito? sau antimemoria culturală

pentru oameni ce nu mai au nimic de pierdut

nimic de trăit

nimic de supraviețuit

mă scooool, mănânc, mă spăl, merg la serviciu, mănânc, revin acasă, dooorm

mă scoooool, mănânc, mă spăl, merg la serviciu, mănânc, revin acasă, dooorm

mă scoooool, mănânc, mă spăl, merg la serviciu, mănânc, revin acasă, dooorm

de zece ori

de sute de ori

de mii de ori

de milioane de ori 

în milioane de cioburi

un proces rece traversând Magheru alene

lentile fără martori prin care nu privește nimeni

la felul cum un tsunami de afișe de la Nottara

 mătură textul din calea memoriei

pe mine laolaltă cu ceilalți trecători

și maidanezul trece mai departe

pe urmele altui supraviețuitor

purtat de o fină ademenire