ferestrele cuminţi şi începutul
în stil neo-clasic aşezarea primăverii în lumină
frunzele se desenează singure pe mână
cu nervuri în care sângele pulsează
spui că lumea ta este între lumină şi întuneric
niciodată uscat sângele niciodată lichid
trupul tăiat de nervurile frunzelor
se împuţinează se dezveleşte se deschide
şi copiii străzii îl ciugulesc cu privirea lor de cocori
un zid urcă din când în când până la ultimul etaj
cineva se aruncă în cer
cineva coboară lipa lipa
precum rotunjimile literei aleph
din ferestrele cuminţi privirea
:
Acest blog vă permite accesul la opera literară a scriitoarei Angela Furtună, membră a Uniunii Scriitorilor din România, membră a Asociaţiei Jurnaliştilor Profesionişti din România.