FILIERA CULTURALA FRANCEZA --- SCRISOARE DESCHISA CATRE DOMNUL ACHMY HALLEY, DIRECTORUL VILLA MARGUERITE YOURCENAR
FILIERA CULTURALĂ FRANCEZĂ
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DOMNUL ACHMY HALLEY, DIRECTORUL VILLA MARGUERITE YOURCENAR
Stimate Domnule Achmy Halley,
Vă asigur de cele mai sincere gânduri.
La începutul anului în curs, mi-am depus candidatura pentru o rezidenţă literară în anul 2010 la Villa départamentale Marguerite Yourcenar, atrasă fiind de declaraţiile de bună practică profesională şi morală pe care aceasta le promite, cu titlu pur teoretic, pe site-ul său oficial ( http://www.cg59.fr/FrontOffice/UserFiles/File/Villa_Yourcenar/index.html ), din care spicuiesc menţiunea: La Villa Marguerite Yourcenar s’engage à soumettre les candidatures présentées dans les délais à l’appréciation d’un jury d’experts européens issu du monde des lettres. Am înţeles ulterior, totuşi, că aceasta este o simplă aserţiune care dă bine, promiţând democraţie şi meritocraţie până şi acolo unde aceste principii nu există. Studiind, mai departe şi mai bine, schema de prezentare a Conseil Général - Département du Nord, coroborat cu datele reale şi de modus operandi, am înţeles, că, de fapt, soluţiile şi selecţiile de candidaţi pentru rezidenţele literare la Villa Yourcenar, le fac cu prioritate oamenii de legătură din Consiliul Judeţean Suceava şi Departamentul de Nord, iară nu juriile promise de experţi europeni din lumea literară bună. Funcţionarii de legătură dintre consiliile departamentale nu reprezintă, după câte ştim, decât pioni din administraţia publică, nicidecum elite literare şi nici repere culturale. În această situaţie, am putut înţelege şi de ce domnia voastră aţi putut prefera paradoxul următor : aţi admis anul trecut (ce juriu a decis, şi în acest caz ? căci nu a existat un comunicat public) candidatura pe 2009 a unei persoane din Suceava care aparţinea, la vremea aceea, sferei de influenţă agresivă legată de fief-ul interdepartamental româno-francez puternic politizat PSD+PNL şi practicând un exerciţiu de politizare prin asalt a culturii, de partea română (prin similitudine, evident, orice altă coloratură politică de imixtiune exercitată în detrimentul valorii reale şi al competitivităţii ar fi fost odioasă). Invitaţia pentru 2009 a fost, astfel, nu produsul selecţiei operate după criterii valorice literare şi intelectuale, ci după influenţe predominant politice. În tot acest timp, dosarul meu literar – care este nu numai al unui scriitor şi intelectual european, ci şi al unei personalităţi francofone europene cunoscute – a fost, recent, respins. Ca background, activitatea mea profesională, desfăşurată pe durata de ani de zile, radiind şi în cadrul unor programe europene din domeniul francofoniei (între care coordonarea unor ediţii naţionale şi din Bucovina, 2007, 2009, ale festivalului Le Printemps des Poètes) nu a contat pentru juriul ( ?) dvs., în timp ce aţi putut prefera pentru anul 2009 persoane care nu au avut niciodată tangenţe cu francofonia, dar au membrii de familie (rude, adică, din cele ce nu se jenează să se implice în situaţii de nepotism şi trafic de influenţă) incluşi în francofonie şi în sistemele de relaţii politice pesedisto-liberale ce monopolizează de multă vreme, agresiv şi discriminator, în mod pseudo-legitim, lipsit de loialitate concurenţială, lipsit de fair play profesional şi moral, câmpul de parteneriate dintre Consiliul Judeţean Suceava şi Departamentul de Nord.
La o simplă căutare pe internet, există numeroase expresii culturale, literare, jurnalistice, media şi intermedia ale activităţii mele desfăşurate în domeniul francofoniei, al scrisului şi al promovării literaturii de expresie franceză :
http://agonia.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava
http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Furtun%C4%83
http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/
http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7187&edition_id=4163&format=html
http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59
http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/programulsuceava.htm
http://www.fabula.org/revue/document4159.php
http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm
http://agonia.ro/index.php/press/141914/
http://www.cenaclu.intelepciune.ro/autor/Angela_Furtun_259_/1855
http://nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1580
http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna
http://le-printemps-des-poetes-2009.over-blog.com/
http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=7142&edition_id=4168&format=html
http://www.evenimentul.ro/articol/ziua-europei-si-brandul-bucovina-0.html
http://www.nordlitera.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1681
http://www.poezie.ro/index.php/press/233945/A_murit_marea_oralitate_a_folclorului_rom%C3%A2nesc
http://www.literarymarathon.eu/elm/index.php?option=com_content&task=view&id=122&Itemid=161&lang=ro
http://www.ziare.com/Nou_premiu_la_Zilele_Monicai_Lovinescu_Suceava-708777.html
http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/
http://agonia.ro/index.php/article/203520/
http://www.freewebs.com/mon-gavroche-litteraire/
http://www.francopolis.net/vues/Futurna-Agonia.html
http://reteaualiterara.ning.com/profile/AngelaFurtuna
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html
http://www.liternet.ro/autor/751/Angela-Furtuna.html
http://meditatii-est-etice.synthasite.com/
http://www.aslrq.ro/
http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/angela%20furtuna.htm
http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17839410.html
http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere
http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html
http://www.francopolis.net/vues/Furtuna-Braester.html
http://www.fabula.org/actualites/article22828.php
http://www.fabula.org/revue/document4159.php
www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:QL6-Fjxg6rMJ:www.aieq.qc.ca/bulletins/2008/03/francophonie.au.feminin.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=17&hl=fr&ct=clnk&gl=ro
http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=441%3Abd-369&Itemid=59
http://www.sitartmag.com/francophonieauf%E9minin.htm
http://www.printempsroumain.org/html/agora_lectures.html
http://agonia.ro/index.php/press/1830677/Final_de_festival_Le_Printemps_des_Poetes_la_Suceava
www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:N5-5l-HZ2gYJ:www.amourier.com/pg-shoppro/pdf/basilic20.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=37&hl=fr&ct=clnk&gl=ro
www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro">http://209.85.129.132/search?q=cache:v__GmZn0Uv0J:www.echange-roumanie.com/telechargement/Bulletin_Rh%C3%B4ne-Roumanie_40.pdf+angela+furtuna+francophonie&cd=45&hl=fr&ct=clnk&gl=ro
http://www.francopolis.net/vues/vuesarchive.htm
http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/
http://www.poezie.ro/index.php/article/173167/Francofonia_-_traditie_omagiata_la_Suceava
http://www.poezie.ro/index.php/press/1828073/Rom%C3%A2nia_francofon%C4%83_-_C%C3%A2teva_repere
http://agonia.ro/index.php/press/235424/Le_Printemps_des_Poetes_a_Suceava
http://francais.agonia.net/index.php/press/207756/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/essay/107825/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/110363/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/112391/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113068/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/113338/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/essay/138101/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/140373/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/press/143007/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/126574/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/press/123968/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130425/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/138042/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/130955/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/155486/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/press/201051/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/press/211461/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/press/214864/index.html
http://francais.agonia.net/index.php/poetry/222086/index.html
http://www.over-blog.com/profil/blogueur-1177906.html
http://www.ziua.ro/display.php?id=245564&data=2008-11-17
http://www.realitatea.net/zilele-monica-lovinescu-au-fost-celebrate-la-suceava_392146.html
http://azirnews.blogspot.com/2008/11/zilele-monica-lovinescu-la-suceava.html
http://egophobia.dap.ro/?p=470
http://agonia.ro/index.php/press/1809643/index.html
http://angelafurtuna2008.over-blog.com/article-29881808-6.html
http://angelafurtuna2008.over-blog.com/
http://translate.google.ro/translate?hl=fr&sl=ro&u=http://www.gaudeamus.ro/download/2008/g15/program_g15.pdf&ei=ZBBHSqucFIyF_AaiqNyFCQ&sa=X&oi=translate&resnum=8&ct=result&prev=/search%3Fq%3Dpelerinul%2Bdin%2Baqualung%26hl%3Dfr%26sa%3DN%26start%3D20
http://www.ziua.ro/display.php?id=235320&data=2008-03-31
http://franophoniesuceava2008.over-blog.com/article-17921568.html
http://francais.agonia.net/index.php/author/8434/index.html
http://italiano.agonia.ro/index.php/press/205798/print.html
Exemplele pot continua…
Vă confirm faptul că am primit scrisoarea dvs., prin care nu îmi faceţi cunoscută componenţa juriului european ce a respins dosarul meu, juriu despre care susţineţi că s-ar fi reunit pe data de 17 aprilie la Paris, pentru a desemna laureaţii rezidenţei literare pentru anul 2010. Era o expresie necesară, de minim respect. În condiţii de rang universitar, când astfel de jurii europene ar trebui să fie alcătuite din eminenţi specialişti şi din persoane de notorietate (e vorba de brandul Marguerite Yourcenar şi de Franţa , totuşi!), numele lor trebuie făcut public în mod obligatoriu, iar componenţa juriului este anunţată şi candidaţilor. Noblesse oblige, quand même !. Or, dumneavoastră nu aţi anunţat public, conform aşteptării, din cine a fost alcătuit acest juriu. Astfel se ridică încă un semn de întrebare privind demnitatea evenimentului jurizării. Adaug şi faptul că se pune problema ca juriile dvs. de specialişti, dacă există cu adevărat (câtă vreme nu le numiţi, cum să fie cunoscute de public ?), să aibă atât capacitatea critică şi literară, cât şi experienţa şi buna credinţă de a opera asupra unor opere literare complexe, precum şi să se situeze înafara mecanismelor de influenţare gestionate de grupurile de presiune sau de manipulare din ţara dvs. sau din ţările natale ale autorilor.
Există în scrisoarea dvs. o frază care nu corespunde niciunui standard academic, literar, cultural şi deontologic: malgré les qualités littéraires de votre dossier, j'ai le regret de vous informer que votre candidature n'a pas été retenue. În mod normal, fiind vorba de o selecţie operată de un juriu, şi, având în vedere faptul că ne situăm în Europa, sunteţi moralmente obligaţi de cutumele civilizaţiei noastre europene să aplicaţi criterii de valoare şi norme de jurizare, iar atunci când respingeţi candidaturi, juriile trebuie să fie în stare să comunice candidaţilor şi cauzele respingerii. Lucrul acesta ar fi cu atât mai necesar cu cât, la acest nivel, candidaţii la aceste rezidenţe literare nu sunt nişte debutanţi sau necunoscuţi, ci sunt nişte scriitori de recunoaştere naţională şi internaţională, faţă de care trebuie să manifestaţi un minimum respect. De data aceasta, în cazul meu, acest respect a fost neglijat. Tocmai de aceea mă mir că mai adăugaţi şi penibila frază, care nu vă onorează : Je vous précise que vous pouvez présenter un nouveau dossier de candidature après la publication d'un nouvel ouvrage. Ei bine, după ce am făcut cunoştinţă cu mecanismele de selecţie de la Villa Yourcenar, (eu candidând aici, după cum îmi este obiceiul, în mod absolut onest - şi, tocmai de aceea, fără şanse ?, pentru că neavând susţinerea sistemului « original » de pile, relaţii şi fiefuri politice interdepartamentale), consider că m-am edificat : o eventuală candidatură a mea nu vă va mai fi accesibilă. Pierderea este mai ales a dumneavoastră. Vă mărturisesc că am câteva principii după care mă călăuzesc nedezminţit în viaţă, între care acela că nu agreez discriminarea şi nici corupţia (fie ea socială, politică sau culturală). Mă întristează să constat că Franţa importă în ultima vreme corupţia sistemelor democratice slabe. Vă mărturisesc, de aceea, sincera mea compasiune. În cazul de faţă, Franţa ne apare şi ca un sistem risipitor, care îşi permite luxul de a pierde oameni de lobby cultural statornici şi fideli, cum îndrăznesc a mă considera.
Mărturisesc că nu am ştiut până azi cine sunteţi. Am aflat acum că sunteţi originar dintr-o familie din Kabylie, sunteţi specialist cu teză în Marguerite Yourcenar, sunteţi autorul unor cărţi pentru copii, între care Les Messagères d’Allah. Experienţa mea francofonă are altă geneză : România, se ştie, fără a fi fost vreodată colonie franceză, a îmbrăţişat francofonia de bună voie, prin seducţie culturală şi politică, fructificate în interese legate de progres şi modernizare a ţării de către intelighenţia şi nobilimea românească. Marele diplomat român Nicolae Titulescu, fondatorul Ligii Naţiunilor, afirma, în secolul trecut: « Când este vorba de România şi de Franţa, e greu să separi sentimentele de raţiune » . Dar limba franceză, prin supleţea şi graţia sa, începuse să pătrundă la curţile europene încă din secolul al XI-lea, ajungând să se impună (devenind şi mai clară, şi mai statică, având o bună homeostazie întru acordul sincroniei cu diacronia) în timpurile renascentiste, după cum descrie Walter von Wartburg, în 1934 : « C’est comme une marée montante dont la nappe couvre tout le littoral en même temps et d’un mouvement uniforme ». Limba franceză începe să pătrundă mai puternic în Muntenia şi sudul Moldovei odată cu primii domnitori fanarioţi. Pe la începutul anilor 1700, din câte se ştie oficial, dragomanii greci voiau să achiziţioneze cât mai multe limbi străine, în timp ce turcii, (stăpâni la vremea accea peste această parte a lumii), fiind opriţi de Coran, nu aveau acces. În anumite părţi ale României (Transilvania şi Bucovina), asupra cărora s-a exercitat influenţa civilizatoare şi europenizatoare a Imperiului Austro-Ungar, limba franceză era vorbită mai ales în mediile culte româneşti, evreieşti, germane şi armeneşti. Influenţa franceză a avut un rol decisiv la desăvârşirea caracterului modern al limbii române literare. Conştiinţa originii romane comune a celor două popoare (francez şi român), precum şi înrudirea lor lingvistică, au pecetluit acest stadiu, ca parte dintr-un întreg imens. În fond, se dobândeau deja conştiinţa şi respectul comun, tipic european, pentru adevărata natură a Europei, care este una foarte complexă : iudeo-creştină şi greco-latină. Prestigiul cultural al Franţei de la începutul secolului al XIX-lea a sporit interesul intelighenţiei româneşti faţă de limba şi cultura franceză. În Bucovina, în Suceava – ce a fost de-a lungul timpului când centru de multiculturalitate, când centru de excese naţionaliste şi de antisemitism sau de xenofobie difuză - , unii dintre cei mai buni profesori de limba franceză de la începutul şi mijlocul secolului trecut continuau să fie germanii şi evreii, întotdeauna interesaţi de studiu, de performanţă şi de progres, de muzică, de meşteşuguri, de arte, de pictură şi de umanioare. Ei transmiteau elevilor lor nu numai cunoştinţe de limba franceză, ci şi dragoste şi pasiune pentru cunoaşterea limbii şi civilizaţiei franceze. Copil fiind, la vârsta de numai patru ani, când citeam deja cursiv româneşte, începusem şi studiul limbii franceze cu o astfel de profesoară eminentă, ce locuia pe strada Armenească. De două ori pe săptămână, parcurgeam pe jos patru kilometri ca să străbat bulevardele mici şi cochete ale micului ştetl, pe care răsunau adesea ritmurile de vals, apoi să urc pe strada Dragoş Vodă (un prince roumain), pe celelalte străzi străjuite de plopi, castani şi molizi, apoi să las în stânga Villa Maria şi să mă îndrept către turnul armenesc, cu pitoreasca lui aflorare. Pe dreapta, o casă cu cerdac larg, boieresc, cu ferestrele garnisite cu flori neapărat roşii. Profesoara de franceză mă întâmpina de fiecare dată cu o îmbrăţişare caldă, de yddishe mamme, sărutându-mă cu foc, de parcă nu ne-am fi văzut de multă vreme. Primele albume şi ilustrate de la Reims (la catedrala încoronării regilor Franţei) sau Paris (multe albume de artă), Chartres, primele etichete de… şampanie de la Reims, sau primele timbre poştale franceze, la doamna Iacubovici le-am văzut mai întâi, în 1961. Plus nelipsitele bomboane fondante multicolore sosite direct de la cofetăriile pariziene şi ambalate în cutii strălucitoare…Învăţam aceleaşi poezii pe care le învăţa, în Franţa, orice copil de vârsta mea, apoi, rând pe rând, autorii francezi au urcat în mintea mea, pe măsură ce achiziţionam experienţa culturală necesară. Începusem şi şcoala, gimnaziul, liceul, studiile de pian cu doamna Nussbrauch… Enfin, toate acestea parcă au fost ieri. Au trecut, între timp, aproape cincizeci de ani…Astfel proiectată pe canavaua amintirilor, limba şi cultura franceză au constituit, după cele natale, româneşti, al doilea peisaj mental pe care s-a construit scenariul vieţii mele intelectuale şi culturale.
Stimate domnule Achmy Halley,
Site-ul dvs. de la Villa, care descrie publicitar caracterul onest şi discernământul cultural al selecţiei pentru Villa Yourcenar şi de pe care mi-am descărcat şi eu formularele de participare, ca orice alt cetăţean obişnuit al Uniunii Europene, susţine, tot în mod teoretic, următoarele: La Villa Départementale Marguerite Yourcenar a pour mission d'accueillir des écrivains pour qu'ils puissent écrire dans un lieu retiré et paisible, mais aussi pour faire découvrir leur œuvre à un public essentiellement français qui ne la connaît pas encore assez.
Peuvent adresser un dossier de candidature les auteurs européens- romanciers, poètes, dramaturges, essayistes,..., créateurs de littérature fictionnelle ou non-fictionnelle - qui ont déjà publié un ou plusieurs ouvrages (les éditions à compte d'auteur ne sont pas prises en compte) et qui souhaitent venir à la Villa Marguerite Yourcenar pour achever un manuscrit. Les ouvrages de recherche universitaire (thèse, etc...) ne rentrent pas dans ce cadre.
Declarativ, discursul pare bun. Ei bine, după experienţa pe care am avut-o cu dvs. în practică, mi-am dat seama că adevărata miză a acestui sistem pe care îl gestionaţi pentru accesarea unei rezidenţe la Villa ar fi trebuit să fie guvernat numai de eleganţa competiţională literarocentrică, intelectuală şi scriitoricească şi de respectul pentru valoare. În România nu există aşa ceva, decât în mod excepţional. Regret că am aflat că nici în Franţa nu există, în mod riguros şi emblematic. Însă nutresc speranţa că, partenere fiind în Uniunea Europeană, ţările noastre vor reuşi în viitor - în ipoteza că nu vor fi luate din nou în stăpânire de sisteme totalitare - să facă mai mult pentru dezvoltarea unui autentic climat care să depăşească stadiile declarative şi să afirme în fapte şansele meritocraţiei, în dauna grupurilor de interese şi de presiune. Dacă Franţa va continua să importe prea mult trafic de influenţă şi prea multă corupţie din alte ţări, ar putea să se îmbolnăvească grav. Iar bolile ţărilor nedemocratice sunt costisitoare şi se tratează foarte greu.
Vă asigur, încă o dată, de sinceritatea opiniilor şi de îngrijorarea reală faţă de abdicările morale care se petrec în Europa noastră,
Angela Furtună
Scriitoare, publicista
Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania
angela.furtuna@gmail.com
P.S. Vă adresez această scrisoare în limba română, cu convingerea că nu veţi avea dificultăţi în a vă îmbogăţi potenţialul cultural prin vizitarea limbii şi culturii mele materne, marea mea dragoste, limba şi cultura română, care fac parte la ora actuală din patrimoniul celebrat cu respect în Uniunea Europeană şi în NATO.
Adaug, ca omagiu adus Europei, cea mai recentă traducere literară pe care am făcut-o de plăcere ieri, 19 iunie, de ziua mea, din limba franceză în limba română.
Jérusalem
(…) Sur cette terre aride où, dans le sel des larmes,
Ne descendit jamais une goutte de pluie,
Le reste de l’exil vient comme la rosée.
Après tant d’abandons, de misère et de ruines,
Ce pays est vivant par la grâce d’un peuple,
Où régnèrent mille ans déserts et pestilence,
Manières de cailloux, marécages mortels,
Et cirques décharnés dont le calcaire est nu
Comme les os blanchis sur le crâne édenté.
Quel monde célébrer, langue de notre perte ?
Quel triomphe vêtir de la pourpre des ruines ?
Haut dans le froid, le linge des nuages
Claque sur la maison dans l’orage d’hiver.
Vent de Jérusalem, tu cours dans la montagne
Comme le grondement du jour qui doit venir. (…)
Claude Vigée Le Soleil sous la mer
Flammarion, Paris, 1972
IERUSALIM
(…) Pe acest pământ uscat, unde, în sarea lacrimilor
Nu a coborât nicicând vreo picătură de ploaie,
Ultimul exil a poposit precum roua.
După atâtea renunţări, mizerie şi ruine,
Această ţară trăieşte prin voinţa unui popor,
Peste care mii de ani au domnit deşerturi şi duhori,
chipuri de pietre, mlaştini seci
şi depresiuni aride, al căror calcar e gol
la fel cum goale sunt oasele albe de pe un craniu edentat.
Ce lume să celebrăm, limbă a pieirii noastre?
Ce triumf să înveşmântăm în toga de purpură a ruinelor?
Din înălţimea de frig, mantaua norilor
Se izbeşte de casă în furtuna iernii.
Vânt de la Ierusalim, alergi peste munte
Cum tunetul zilei ce va veni (...)
(traducere de Angela Furtună)
